Capitolul 10 - Anexă
Proza schimbării
Zac întins pe un pat,
scrijelind cu unghia peretele mucegăit. Totul îmi este familiar, aşternutul de
sub mine e rece, eu sunt rece, iar orice sursă vie de căldură nu mai există. Văd
în jurul meu sertare pline cu oameni morți, ca într-o morgă, dar nu, eu sunt
acasă, vechea mea casă. Preferam morga, aş fi înţeles măcar de ce mi-e frig.
Se face noapte și alerg
prin camere imaginându-mi că sunt într-un film de groază. N-am luat-o razna,
doar m-am plictisit. Sunt paznicul unui cimitir din care nimeni nu vrea să renască.
E trei dimineața și eu nu știu ce să fac,
privesc în gol într-un colț al camerei. Aștept ca ceva să mă scoată din transă.
Caut gândurile dispărute cu înfrigurare, încălzit de o febră sinistră. Le
găsesc pierdute și goale, resemnate ca mine. Deschid fereastra și privesc spre
cer, o lumină îmi intră în ochi. Un luceafăr mă cheamă la el încercând parcă să
mă salveze de ceva!
Realizez că sunt într-o
relație complicată cu viața. Deocamdată
aștept cuminte, la rând, să fiu îmbrăcat. N-am vrut să intru. Puteam să jur că
înăuntru, pe masă, o parte din mine murise deja.
Simt nevoia să strig,
sentimentul de neputință mă obligă să renunț, tot ce odată am iubit acum s-a
transformat în scrum. Încep să strig cât mă țin puterile, dar nimeni nu își dă
silința să mă asculte, acest sentiment de frustrare întărește în mine dorința
de răzbunare.
Mă aude și pe mine
cineva? Voi ăștia în costume negre care vă tot holbați la mine sunteți surzi?
Nimeni nu e surd, toți
aud ce spun, doar că lipsa lor de curaj i-a transformat în statui și este prea
târziu pentru ei să mai poată face ceva! Mi-am propus să îi ajut...
Am început cu soldățeii
din copilărie, aliniați pe trotuar. Apoi cu pisica din curte, legată de gard.
Acum exersez cu oameni. Într-o cameră rece. Toţi mă ascultă fără să clipească.
Le recit, le spun poveşti. Uneori fac glume. Proaste. Umorul meu îi lasă rece.
Am înteles și eu, într-un sfârșit, să nu iau
nimic cu mine. Las chiar și câteva organe aici.
 |
| Source: Morgue |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu